Marele Premiu al Frantei a trecut prin multe locatii inainte de a se "stabili" la Magny-Cours. Intre 1950 si 1964 alternanta a inceput cu Rims si Rouen-les-Essarts; s-a trecut si pe la Clermont-Ferrand, o cursa organizandu-se chiar si la Le Mans (1967); in anii "70 si "80 Dijon si Paul Ricard au contiunat alternanta. Din anul 1991 circuitul de la Magny-Cours a castigat dreptul de a organiza Marele Premiu al Frantei desi, dupa ce Bernie Ecclestone a cumparat Paul Ricard, ar fi fost posibil ca evenimentul sa fie mutat acolo, insa autoritatile le-au putut demonstra celor de la FIA ca pierderea cursei ar dauna economiei regiunii. Urmeaza acum inca o cursa organizata aici, insa e probabil ultima - lui Bernie nu-i mai place si-si doreste ca monoposturile de Formula 1 sa se "invarta" in jurul Turnului Eiffel daca vor mai ajunge in hexagon.
Circuitul este cunoscut drept cel cu cea mai neteda pista din intreg calendarul, dar si ca circuitul care are multe viraje "copiate" de la alte piste si care chiar poarta numele evenimentelor respective (acul de par Adelaide sau sicana Nurburgring). Caracteristicile circuitului se pot schimba insa foarte repede in functie de vreme. Caldura si felul in care sunt influentate pneurile pot face ca timpii pe turul de circuit stabiliti dimineata sa fie mult diferiti fata de cei inregistrati dupa-amiaza.
Cea mai rapida parte a circuitului este combinatia dintre primele doua viraje (Grande Courbe treapta a VI-a, 299 km/h si Estoril treapta a cincea, 249 km/h), dar nici sicanele Nurburgring si Imola, ambele de treapta a cincea, nu sunt de neglijat. In contrast, cel mai lent viraj este negociat cu sub 50 de km/h (Adelaide), dar este si singurul loc in care se pot face depasiri.
Linia ideala de la iesirea din ultimul viraj duce masinile foarte aproape de zidul care separa pista de boxe, iar ca rezultat pe acel zid s-a montat un paravan de sticla armata care protejeaza ingerii care stau "agatati" pe pit wall.
Locatia circuitului este una in "mijlocul pustietatii", iar drumul de la aeroport pana la circuit este o problema destul de mare pentru echipe sau spectatori - zona nu este prea bogata nici in hoteluri. Pentru a compensa acest neajuns, Magny Cours are insa facilitati foarte bine puse la punct care fac viata usoara echipelor.
Suprafata neteda a pistei permite ca garda la sol a monoposturilor sa fie foarte scazuta, castigandu-se astfel mai multa apasare aerodinamica cu o rezistenta la inaintare minima. Partea mai putin placuta a acestei piste deosebit de netede iese la iveala in privinta aderentei care este astfel relativ scazuta, facand destul de dificila gasirea set-up-ului ideal.
Depasirile sunt greu de efectuat pe acest circuit, combinatia de sicane rapide, viraje lente si o lunga linie dreapta lasand numai o singura posibilitate reala - la sfarsitul linei drepte din "spate", pe franarea pentru acul de par Adelaide.
Date oferite de BMW Sauber Lungimea circuitului: 4,411 km Tururi: 70 Motor in sarcina totala per tur: 64% Viteza maxima: 301 km/h Schimbari de treapta per tur: 46 Cea mai lunga linie dreapta cu acceleratia la podea: 12 sec/930 m Viraje dreapta/stanga: 9/8 Uzura pneurilor: scazuta/medie Uzura franelor: medie Apasare aerodinamica: ridicata Aderenta: medie Mari Premii tinute: 17
Rezultate 2007 Castigator: K. Raikkonen, Ferrari, 1 hr 30:54.200 Pole position: F. Massa, Ferrari, 1:15.034 min Cel mai rapid tur: F. Massa, Ferrari, 1:16.099 min
Start/Finish (278 km/h, treapta a VI-a, 0.6 g) Linia de start sosire a Circuit de Nevers duce catre virajul Grande Courbe, cel mai spectaculos si, in acelasi timp, cel mai rapid al intregului circuit. Linia boxelor a fost refacuta pe acest circuit in 2004.
Grande Courbe (299 km/h, treapta a VI-a, 2.9 g) Acest viraj de stanga este atractia principala a circuitului. Pilotii trec prin acest viraj cu aproape 300 km/h. Adrenalina pura! O zona de degajare generoasa asteapta pilotii care nu reusesc cea mai buna intrare.
Estoril (249 km/h, treapta a V-a, 5.0 g) Lungul viraj de dreapta cere pilotilor sa se mentina exact pe linia ideala pentru a iesi bine din el in vederea urmatoarei sectiuni in care acceleratia este apasata la maximum. Apasarea aerodinamica ridicata este de o importanta capitala aici.
Golf (301 km/h, treapta a VII-a, 1.3 g) Prin aceasta sectiune sunt necesare viteze de varf ridicate, caci pilotii au de-a face aici cu cea mai lunga perioada in care motorul lucreaza in sarcina totala. Inainte de zona de franare pentru acul de par Adelaide pilotii mai trebuie sa vireze foarte putin de doua ori la dreapta.
Adelaide (44 km/h, treapta I, 2.9 g) Cea mai buna oportunitate pentru depasiri se prezinta pilotilor chiar inainte de acest strans ac de par. In afara de acest viraj, nu prea mai vedem alte manevre de deparire. Pilotii se apropie de acul de par la viteze de peste 300 km/h si franeaza puternic pana la 50 km/h.
Nurburgring (262 km/h, treapta a V-a, 3.8 g) O sicana in partea de mijloc a circuitului. In ciuda celor doua "smucituri" rapide, pilotii abia daca ating pedala de frana. Masina n-ar trebui sa coboare sub o viteza de 240 km/h in aceasta sicana.
180 (80 km/h, treapta a II-a, 2.9 g) Indiciul clar pentru acest viraj il reprezinta numele pe care-l poarta: alaturi de acul de par Adelaide, acesta este cel de-al doilea viraj de 180 de grade pe Circuit de Nevers. Totusi, acest ac de par nu este atat de strans precum "geamanul" din prima sectiune a pistei.
Imola (249 km/h, treapta a V-a, 4.3 g) Acelasi design ca in aceasta sicana mai poate fi gasit si pe circuitul Autodromo Enzo e Dino Ferrari din Imola, care insa nu mai face parte din calendarul competitional.
Chateau d"Eau (65 km/h, treapta a II-a, 3.6 g) Dupa sicana Imola, pilotii accelereaza pe aceasta scurta zona de sprint care duce catre urmatorul viraj strans al Magny Cours. Inca o data, pilotii retrogradeaza pana la treapta a doua.
Lycee (70 km/h, treapta a II-a, 3.6 g) Un viraj lent de dreapta care ofera o alta posibilitate, desi una mai mica, de a trece de masina din fata. Aceasta sectiune duce catre linia de start/sosire, dupa care pilotii pot spune ca au completat 4,411 km.
